Colocviul Priorități de cercetare în estul Transilvaniei, la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc (MNCR) și Ziua Porților Deschise pe situl arheologic din Păuleni-Ciuc
Colocviul Priorități de cercetare în estul Transilvaniei, la Muzeul Oltului È™i MureÈ™ului Superior din Miercurea Ciuc (MNCR) È™i Ziua PorÈ›ilor Deschise pe situl arheologic din Păuleni-Ciuc
Muzeul NaÈ›ional al CarpaÈ›ilor Răsăriteni a organizat în data de 12 august 2021 colocviul Priorități de cercetare în estul Transilvaniei, la Muzeul Oltului È™i MureÈ™ului Superior din Miercurea Ciuc, punct muzeal al MNCR. Evenimentul a început cu un moment festiv pentru Dr. Ana Dobreanu, muzeograf È™i cercetător MNCR, care a fost distinsă cu o diplomă de excelență din partea Ministerului Culturii, acordată de Cristian Lazăr, subsecretar de stat, pentru întreaga activitate È™i valoroasa contribuÈ›ie adusă culturii È™i educaÈ›iei, la nivel atât local cât È™i naÈ›ional. O diplomă de excelență i-a acordat È™i conducerea MNCR.
Programul colocviului, moderat de Dr. Valerii Kavruk, manager al MNCR, a cuprins prezentări susținute de specialiști ai muzeului şi de colaboratori ai acestuia, pe latura cercetării și rezultatelor din cadrul proiectelor arheologice desfășurate recent.
Dr. Dan Ștefan a susÈ›inut o prezentare pe tema InvestigaÈ›iile geofizice È™i cercetarea prin teledetecÈ›ie, priorități ale arheologiei moderne, punctând aspecte legate de tehnologiile avansate cu care MNCR lucrează pe teren - fotografii aeriene care permit realizarea de modele digitale È™i conferă o modalitate actuală de supraveghere a săpăturilor, prelucrarea avansată a imaginilor digitale, despre HILANDS - cel mai mare proiect de arheologie desfășurat în prezent în România, despre tehnologii precum magnetometria È™i georadarul.
Dr. Maria-Magdalena Ștefan a redat o sinteză de Noi descoperiri arheologice cu ajutorul tehnologiei LiDAR în estul Transilvaniei, realizate recent de MNCR sau aflate în curs de realizare, identificarea unor noi puncte de fortificaÈ›ie, cercetarea lor È™i continuarea investigaÈ›iior în acest sens, în urma cărora se va putea prezenta Ministerului Culturii o nouă listă de situri care să devină arii protejate.
Dr. Alexandru Popa a ridicat o problematică aparte în comunicarea sa cu titlul Arheologia È™i istoria Frontierei de est a Daciei Romane. Analizând importurile provincial-romane în mediul dacilor liberi, a pus sub semnul întrebării procesul de romanizare a populaÅ£iilor necucerite de Imperiul Roman, aÅŸa cum este el înÅ£eles ÅŸi prezentat în compediile de istorie. Prezentarea aduce o nouă abordare în înÅ£elegerea istoriei dacilor din afara provinciei romane Daciei.
Drd. Andrea Popa a prezentat procesul de Înscriere pe Lista patrimoniului mondial UNESCO a Limesului Daciei Romane, riscuri È™i oportunități pentru comunitățile locale, subliniind avantajele ÅŸi riscurile unei asemenea nominalizări. Discursul, axat pe studiul de caz al Limesului Dacic ca parte componentă a sitului transnaÅ£ional Frontierele Imperiului Roman, a atras atenÅ£ia asupra necesităţii consultării comunităţilor locale cu privire la orice demers în acest sens, pentru a se evita respingerea dosarului de către Comisie ÅŸi, implicit, eÅŸecul întregului proces de nominalizare.
Dr. Dan Buzea a vorbit despre Descoperirile culturii Cucuteni-AriuÈ™d de la Dâmbul Cetăţii-Várdomb È™i importanÈ›a lor pentru cunoaÈ™terea acestei civilizaÈ›ii în Depresiunea Ciucului, prezentare susÈ›inută pe teren, la situl arheologic din Păuleni-Ciuc. În zona depresiunii Ciucului sunt cunoscute 3 situri reprezentative pentru cultura Cucuteni-AriuÈ™d, localizate în Păuleni-Ciuc, Sâncrăieni È™i Bancu, în care s-au găsit vestigii ce cuprind structuri de locuinÈ›e È™i obiecte precum piese de ceramică È™i diverse unelte. Dintre aÈ™ezările, situl din Păuleni-Ciuc (datat cca 4500 î.Hr.) a fost cel mai mult cercetat, devenind cel mai reprezentativ sit din estul Transilvaniei în ce priveÈ™te mărturiile materiale ale culturii Cucuteni-AriuÈ™d.
Dr. Valerii Kavruk È™i drd. Puskás József au prezentat despre ImportanÈ›a sitului de la Păuleni-Ciuc în elucidarea relaÈ›iilor Transilvaniei cu Moldova, conturând o idee clară despre civilizaÈ›iile care au populat succesiv aÈ™ezarea localizată în punctul care azi poartă numele de Dâmbul cetății È™i despre urmele lăsate de trecerea lor. Prezentarea a avut loc de asemenea pe sit. “Situl ocupă poziÈ›ia strategică pe una dintre cele mai importante căi de comunicare între Transilvania È™i Moldova. Acest sit a fost fortificat în repetate rânduri cu È™anÈ›uri, valuri de pământ È™i palisade de lemn, iar în ultima fază cu zid de piatră. Prima comunitate care s-a aÈ™ezat în acest loc a venit din Moldova, din mediul culturii Cucuteni, în jurul anului 4.500 î.Hr. Apoi, între cca. 4.250 È™i 1.700 î. Hr., situl a fost stăpânit succesiv de comunități venite din Depresiunea Transilvaniei (Bodrogkeresztúr, CoÈ›ofeni, Jigodin, Ciomortan È™i Wietenberg). Acestea din urmă aveau legături strânse cu comunitățile din Moldova, mai ales cu cele aparÈ›inând culturilor Cucuteni, Amforelor Sferice, CostiÈ™a È™i Monteoru. Unul dintre motivele cele mai importante ale acestor legături au fost schimburi economice, estul Transilvaniei È™i vestul Moldovei fiind reciproc complementare în resursele naturale importante. Astfel, munÈ›ii adiacenÈ›i sitului de la Păuleni-Ciuc – HășmaÈ™ului È™i Harghitei – sunt bogate de surse de cupru, în timp ce SubcarpaÈ›ii Moldovei abundă în surse de sare”, explica Dr. Valerii Kavruk.
Ziua PorÈ›ilor Deschise pe Șantierul arheologic Păuleni Ciuc, Dâmbul Cetății (Várdomb), jud.Harghita, cu ghidaje de specialitate È™i o expoziÈ›ie foto-documentară
Tot la finalul săptămânii trecute, MNCR a pregătit o Zi a PorÅ£ilor Deschise la situl arheologic din Păuleni-Ciuc, „Dâmbul Cetăţii-Várdomb”, jud. Harghita, prilej cu care publicul larg a putut vizita, afla informaÈ›ii È™i de asemenea a putut urmări munca arheologilor MNCR.
Începând din 1999, echipa de specialiÈ™ti formată din dr. Valerii Kavruk, responsabil È™tiinÈ›ific, dr. Dan Buzea, dr. Dan Ștefan, dr. Maria-Magdalena Ștefan È™i drd. Puskás József, alături de colaboratori externi cu specializări multiple în problemele preistoriei, precum prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, dr. Roxana Munteanu È™i Björn Briewig, cercetează fără întrerupere această aÈ™ezare, cu rezultate importante atât pentru preistoria zonei, cât È™i pentru preistoria spaÈ›iului sud-est european. Cercetările arheologice din ultimii ani evidenÈ›iază urmele mai multor aÈ™ezări ce datează din perioada epocii cuprului (cultura AriuÈ™d-Cucuteni, mileniile V-IV î. Hr.) È™i epocii bronzului (culturile Ciomortan-CostiÈ™a È™i Wietenberg, mileniul II î. Hr).
De ziua porÈ›ilor deschise, cei interesaÈ›i au putut afla ce înseamnă un È™antier arheologic, cum arată un sit, au avut parte de ghidaj de specialitate asigurat chiar de membrii colectivului de cercetare È™i au putut vizualiza o expoziÈ›ie foto-documentară amenajată în apropierea sitului, din care reies informaÈ›ii preÈ›ioase referitor la intervalul în care au avut loc săpături (1999-prezent), cercetări, descoperiri È™i consemnarea lor, extrase din jurnalurile de săpătură. În cadrul expoziÈ›iei se regăsesc unele dintre cele mai importante descoperiri din cadrul cercetării de anul acesta. Cu alte cuvinte, pentru public aceasta nu e doar o ocazie rară, ci È™i o lecÈ›ie valoroasă, precum È™i oportunitatea de a afla ce înseamnă munca de teren pentru un arheolog.
Cea mai mare parte a pieselor descoperite pe Dâmbul Cetății în perioada 1999-2011, sunt etalate la sediul central al MNCR din Sfântu Gheorghe, în cadrul expoziÅ£iei permanente „AÅŸezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”. Bunurile arheologice descoperite recent (2012-2021), care se pretează a fi incluse în această expoziÈ›ie, urmează în prezent programul de conservare, restaurare, publicare, clasare È™i valorificare expoziÈ›ională a Muzeului NaÈ›ional al CarpaÈ›ilor Răsăriteni.
Cosmina Marcela OLTEAN
Muzeograf Muzeul Oltului și Mureșului Superior
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
Sf. Gheorghe, str. Gábor Áron, Nr.16
Tel: 0267314139
www.mncr.ro/ www.facebook.com/mncro

















